Oameni de seamă ai Maramureșului: prof. Elisabeta Faiciuc – cercetătoare, scriitoare, publicistă           

Dragomirești este recunoscută drept cea mai frumoasă comună (oraș, din 2004) de pe Valea Izei, situată la poalele Munților Țibleș, prima atestare în documentele scrise fiind anul 1373. Localitatea se întinde pe cursurile a două râuri care o străbat: Iza (pe o distanță de 5 km), care, la ieșirea din Dragomirești spre Cuhea (Bogdan-Vodă) primește ca afluent dinspre Țibleș râul Baicu, ce udă hotarul comunei pe o distanță de 4 km. Trăsăturile caracteristice localnicilor: sunt oameni așezați, raționali, foarte cuviincioși, cu mișcări calme și hotărâte. Trupul înalt, osos și puternic exprimă frumusețea fizică și morală, asemănători chipurilor strămoșilor daci de pe Columna lui Traian.

Elisabeta Faiciuc s-a născut și a crescut în această străveche vatră maramureșană. S-a născut la data de 16 octombrie 1944, fiind primul copil (din cei patru) al familiei Dobozi Ioan (tâmplar) şi Axenia (casnică).

Studii: primare şi gimnaziale în comuna natală absolvite în 1958, liceale la Şcoala Medie, secţia umanistă din oraşul Vişeu de Sus (absolvite în 1962) şi universitare: Facultatea de Filologie, secţia Română a Institutului Pedagogic de 3 ani – din Cluj (absolvită în 1966), continuate (la fără frecvenţă) la Facultatea de Filologie, secţia Română a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj (absolvită în 1970), încheiate cu lucrarea de licenţă ”Toponimia localităţii Dragomireşti” (susţinută în 1971).

         După absolvirea studiilor liceale, a funcţionat ca pedagogă timp de un an la Liceul din Borşa, pentru a-şi asigura condiţii materiale necesare perioadei studenţiei. După absolvirea studiilor universitare, a fost repartizată la Şcoala Generală din Dragomireşti (1966), ca profesoară de limba şi literatura română. Prin căsătorie, a fost transferată în 1968 la Şcoala Generală nr. 3 din oraşul Vişeu de Sus, unde în 1969 a obţinut gradul didactic definitiv. Datorită transferului soţului (Faiciuc Ioan) din învăţământ (de la Liceul din Vişeu de Sus) în cercetare (la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară al Academiei Române, Filiala Cluj), a renunţat la titularizare şi a activat ca profesor suplinitor la diverse şcoli din judeţul Cluj (Someşul Rece, Cara, Luna de Sus şi Cluj-Napoca), iar în urma unui concurs din august 1974 (şi până în 2010) a funcţionat ca bibliotecară (cu studii superioare I A), străduindu-se să răspundă necesităţilor de documentare pentru cercetările şi studiile desfăşurate la Institutul “Sextil Puşcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj. Găsind în biblioteca institutului fonduri documentare patrimoniale deosebit de valoroase şi profitând de mediul prielnic în care lucra, a încercat să le valorifice, promovându-le atât în interesul cercetării de specialitate, cât şi pentru alinarea sufletului său, înstrăinat de comunitatea şi familia care a format-o şi faţă de care avea o datorie.

Revenită mereu acasă în vacanţe şi concedii, trăind şi observând marile transformări petrecute aici şi nu numai, pe care le privea atât din interior (ca practicant), cât şi ca observator din exterior, le-a comparat cu ceea ce se petrecea în zonă, dar şi în afara ei. Prin trăiri, prin cercetări aprofundate de teren şi arhive, precum şi a unor documente publicate, a încercat să consemneze starea patrimoniului popular, material şi cultural local de la mijlocul secolului al XX-lea, transformările şi cauzele lor până în etapa actuală, precum şi unele previziuni privind viitorul manifestărilor culturale locale. Din aceste preocupări au rezultat cele trei cărţi dedicate mireştenilor (supranumele colectiv al locuitorilor din Dragomireşti) şi monografia Strâmturei, precum şi un număr de studii şi articole privitoare la viaţă comunitară, cultural-tradiţională, în oglindă cu cea actuală. Pe aceeaşi linie s-ar înscrie şi participarea la Simpozionul Internaţional Identitatea limbii şi literaturii române în perspectiva globalizării, organizat la Iaşi, de Institutul de Filologie Română “Al. Philippide” al Academiei Române-filiala Iaşi, în 17-18 mai 2002, cu comunicarea Probleme actuale ale abordării patrimoniului rural, precum şi la sesiunile de comunicări, organizate de Muzeul Maramureşului din Sighetul Marmaţiei, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, sau de centrele de cercetări ale Academiei Române din Dragomireşti şi Săliştea de Sus.

Pe linie de serviciu, a participat la o sesiune aniversară a Bibliotecii Academiei Române, din 1998 cu o comunicare, precum şi la alte sesiuni organizate de Institutul de Lingvistică din Cluj, de Biblioteca Universitară din Cluj sau de Biblioteca Academiei Române-filiala Cluj, prezentând comunicări privitoare la istoria cărţii, a bibliotecii, legate de Bibliografia românească retrospectivă, organizate la Braşov, Iaşi, Sibiu şi Alba-Iulia, de Societatea de Ştiinţe Filologice, începând cu anul 1990. Alte materiale publicate vizează cercetarea arhivistică sau istoria lingvisticii româneşti, prezentate în activitatea științifică a unor institute de specializate sau bibliografiile individuale ale unor personalități.

Din lista de lucrări publicate, menţionăm:

CĂRŢI:

• Sextil Puşcariu: bio-bibliografie, Cluj-Napoca, Muzeul Limbii Române, ed.1, 1998
• Dragomireşti-străveche vatră maramureşeană, Cluj-Napoca, “Dragoş-Vodă, 1998
• Dragomireşti – cântarea morţilor: culegere de folclor funebru, Cluj-Napoca,

“Todesco”, 2001

• Dragomireşti între tradiţie şi modernism, Cluj-Napoca, “Limes”, 2008, 858p (cu rezumate în franceză şi engleză)
• Dicţionar de calendare şi almanahuri româneşti (DCAR), partea I (completări la perioada de dinainte de 1918), Cluj-Napoca, “Presa Universitară Clujeană”, 2011
• Strâmtura Maramureşului: carte de identitate, Cluj-Napoca, “Carolina”, 2015
• Studii de onomastică, vol. I-V: indice bibliografic, Cluj-Napoca, 1990
• Cuhea în istoria şi cultura Maramureşului (în colaborare cu Ion Ţelman şi Ioana Mariş-Dăncuş), Sighetul Marmaţiei, 2005
• Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca: 1974-1978
• Activitatea ştiinţifică a corpului didactic şi a cercetătorilor, Cluj-Napoca, 1988
• Dicţionar de calendare şi almanahuri româneşti: 19l9-1950 (în lucru)

De asemenea, a publicat peste 40 de articole, studii și alte materiale ce vizează teoria și practica de biblioteconomie și bibliografie, în domeniul filologic, precum și contribuții la bibliografia națională, pe care le prezentăm în continuare:

STUDII ŞI ARTICOLE

în volume:

• Memorandistul Emil Bran în slujba propăşirii Maramureşului, în Maramureş-vatră de istorie milenară, III, 1997, Cluj-Napoca, “Dragoş-Vodă,
• Vechimea şi istoricul localităţilor maramureşene, oglindite în toponimia şi antroponimia lor, în Maramureş-vatră de istorie milenară, vol. III, 1997, Cluj-Napoca, “Dragoş-Vodă”
• Probleme actuale ale abordării patrimoniului rural, în vol. Identitatea limbii şi literaturii române în perspectiva globalizării, Iaşi, “Trinitas”, 2002
• Maramureşul văzut de călători străini, în Maramureş-vatră de istorie milenară, vol. V, 2004, Cluj-Napoca, 2004
• Monografiile săteşti – cărţi de identitate ale unor comunităţi, în contextul integrării europene a României, în Acta Musei Maramorosiensis, vol II, 2004, Sighetu Marmaţiei
• Cultura populară locală:raportul dintre tradiţie şi modernitate, în Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş, vol. VI, Cluj-Napoca, “Risoprint”, 2016
• Forme de socializare în comunităţile maramureşene de pe cursul superior al Văii Izei, în Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş, vol. VII, Cluj-Napoca, “Risoprint”, 2017
• Probleme ale învăţământului preuniversitar în perioada interbelică, în Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş, 8, Cluj-Napoca, “Risoprint, 20l8
• Rolul Despărţământului“Vişeu-Iza” al ASTREI în pregătirea maramureşenilor pentru Marea Unire a tuturor românilor de la 1 Decembrie 1918, în vol. Veghetori la obârşii, Dragomireşti, 2018
• Participarea mireştenilor la Primul Război Mondial, în Contribuţii maramureşene la înfăptuirea Marii Uniri, Cluj-Napoca, “Limes”, 2019
• Participarea mireştenilor la înfăptuirea Marii Uniri a Maramureşului şi respectiv a Transilvaniei cu România, în Contribuţii maramureşene la înfăptuirea Marii Uniri, Cluj-Napoca, “Limes”, 2019
• Rolul intelectualilor români în perioada interbelică : FOR, (sub tipar) 

în periodice:

• Indicii periodicelor de lingvistică, în “Biblioteca şi învăţământul”, Cluj, BCU, vol. IV, 1979
• Fondul de manuscrise, fondul de carte veche românească şi fondul de documente, existente în Biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj-Napoca, în “Biblioteca şi învăţământul”, V, 1981, p. 201-214, VI, 1982,
• Materialul onomastic existent în Arhiva Sextil Puşcariu, în “Studii şi cercetări de onomastică”, Craiova, II, 1986, nr. 2
• Toponimia comunei Dragomireşti, în “Studii de onomastică, IV, 1987
• Bibliografia calendarelor şi almanahurilor româneşti, în “Buletinul Societăţii de Ştiinţe Filologice”, 1990
• Contribuţii la Bibliografia românească modernă: (1831-1918), în “Cercetări de lingvistică”, XXXV, 1990, nr.2
• Biblioteca în preocupările lui Sextil Puşcariu, în “Biblioteca şi cercetarea”, XIV, 1990
• Biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară-Cluj la 70 de ani, I, II, în “Biblioteca”, Bucureşti, I, 1990, nr. 2-3, p. 44-46 şi în nr. 4-5
• Calendarele româneşti în bibliotecile transilvănene, in “Biblioteca şi cercetarea”, Cluj, XVII, 1993
• Bibliotecile şi valorificarea tezaurului scris al poporului roman, în Biblioteca şi cercetarea”, XVIII, 1994
• Rolul lui Sextil Puşcariu – primul rector al Universităţii clujene în reorganizarea activităţii ştiinţifice în capitala Transilvaniei, în “Biblioteca”, Bucureşti, V, 1994, nr. 8-10
• Muzeul Limbii Române-centru naţional de informare şi documentare în profil filologic, în “Limba română”, Chişinău, V, 1995, nr. 5
• Valoarea documentară a Arhivei Sextil Puşcariu, în “Biblioteca”, Bucureşti, VII, 1996, nr 9
• Contribuţia Bibliotecii Academiei Române la crearea bazei documentare a centrului universitar din Cluj (în perioada interbelică), în “Biblioteca”, IX, 1998, nr. 2
• Valorificarea materialului lexical din fondurile patrimoniale ale Muzeului Limbii Române în elaborarea Dicţionarului limbii române (DLR), în “Biblioteca şi cercetarea”. XXI, 1998
• Biblioteca Muzeului Limbii Române şi a Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj, în “Dacoromania”, serie nouă, vol. V-VI, 2000-2001

Bocu Mihaela, în ”Adevărul de Cluj” (1998, nr.31, iulie, pg.5), referitor la monografia localității ”Dragomirești – între tradiție și modernism” spune: ”La împlinirea a 625 de ani de la prima atestare documentară a comunei Dragomirești, o fiică a acesteia i-a adus în dar o carte solidă, adevărată liturghie a muncii, care, asemenea Bibliei, va trebui să stea la loc de onoare în fiecare casă”.

Scrierile Elisabetei Faiciuc stau și trebuie să stea la loc de onoare în casele mireștenilor, ale maramureșenilor și ale tuturor românilor iubitori de cultură și tradiție.

Prof. Aurel Ghilezan