OPIS privind retrocedarea padurii catre Asociatia Composesorala Borsa
In 26.03.2000, cu ocazia adunarii ad-hoc, se infinteaza Asociatia Composesorat Borsa, avand o conducere formata din 8 membrii, cu presedinte al asociatiei Danci Dumitru.
Prin sentinta civila nr. 7 din 12 aprilie 2000, se autorizeaza Asociatia Composesorala Borsa, cu sediul in str. Libertatii, nr. 150, localitatea Borsa, judetul Maramures, avand 55 de membrii, fosti sau mostenitori ai proprietarilor de terenuri agricole sau forestiere.
In data de 30.05.2000, in sedinta Comisiei Locale de Fond Funciar, se analizeaza cererile celor 55 de membrii composesori, fiecare in parte, si se propune spre validare catre Comisia Judeteana Maramures de aplicare a legilor Fondului Funciar.
In data de 28.03.2002, Comisia judeteana Maramures pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor agricole si cu vegetatie forestiera, analizeaza cererile membrilor composesori, fiecare cerere in parte, si valideaza cererile a 53 de membrii si respinge cererile a doi membrii, validand astfel suprafata totala de 69.07 hectare
Prin procesul verbal nr. 10242 din 19.09.2002, se procedeaza la predarea – primirea de catre Asociatia Composesorala Borsa cu sediul in str. Liberatatii nr. 15 Borsa a suprafetei de 69.07 hectare teren forestier cuprins in UP VII.
???? De mentionat, pe acest process verbal apare ca si presedinte Mihali Matei, desi el nu face parte din cei 55 de membrii composesori si nici nu exista vreun document prin care sa fie numit dumnealui presedinte al Asociatiei Composesorale Borsa.
In data de 23.04.2003, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor emite Titlul de proprietate nr. 1939/2003 in vafoarea Composesorat Borsa pentru suprafata de 69.07 hectare in UP VII de pe raza Ocolului Silvic Borsa.
Prin cererea inregistrata la Primaria Orasului Borsa, numarul 1048 depusa de catre Asociatia Composesorala din Borsa str. Libertatii nr. 150, aceasta solicita reconstituirea suprafetei de 11.325,80 hectare teren agricol din cele 17.000 de hectare pe care le mosteneste, care rezulta din amenajamentul din 1924-1927. In cerere se mentioneaza ca Asociatia Composesorala Borsa are un numar de aproximativ 6489 de membrii.
???? De mentionat ca cererea nr. 1048 din 2000 are multe modificari facute cu pixul, desi este tiparita. Totodata, stim ca Asociatia Composesorala Borsa este formata din 55 de membrii si nicidecum de aproximativ 6489 de membrii si ca adevarata Asociatie Composesorala Borsa il are ca presedinte pe Danci Dumitru si nu pe Mihali Matei, cel care semneaza aceasta cerere. Din declaratia anexata cererii 1048, rezulta ca Asociatia Composesorala Borsa, cu sediul in str. Libertatii nr. 150, nu are reconstituite alte suprafete pe teritoriul UAT Borsa, dar hotararea comisisie locale Borsa a aprobat reconstiturea unor astfel de suprafete in 30.05.2000.
In sedinta Comisiei Locale de aplicare a legilor fondului funciar, din data de 20.01.2003, se analizeaza cererea 1048/2000 si se propune spre validare catre comisia judeteana suprafata de 17.000 de hectare din care se vor scadea cele 5.162 hectare restituite Consiliului Local Borsa.
???? De mentionat faptul ca, toti cei 6489 de membrii composesori au stat cuminti 3 ani, perioada de la depunerea cererii si pana la prima analiza in comisia locala, fara sa faca presiuni. Din declaratile mai multor membrii ai Comisiei locale de fond funciar, reiese ca s-a facut un fals, cererea 1048 find antedatata pentru a nu se pierde posibilitatea reconstituirii suprafetelor in baza legii 1/2000, ea find de fapt completata in anul 2003, numarul 1048 fiind de fapt atribuit Asociatiei veteranilor de Razboi.
Prin Hotararea comisiei judetene de aplicare a fondului funciar nr. 770/A din 24.03.2003, se invalideaza cererea depusa de catre Asociatia Composesorala Borsa, pentru suprafata de 11.325,80 hectare, fara se se faca ini nici un fel vreo referire la cei 17.000 de hectare, si mentioneaza motivele invalidarii, unul dintre motive fiind faptul ca nu s-au facut cereri individuale asa cum prevede legea.
???? De mentionat faptul ca Hotararea 770/A din 24.03.2003 emisa de comisia judeteana, a fost inregistrata la Primaria Borsa doar in 16.10.2003 cu numarul 4583.
La data de 21.04.2003, a fost depusa la Judecatoria Viseu de Sus, plangerea impotriva Hotararii nr. 770/A/24.03.2003, de catre As. Composesorala Borsa cu sediul in Borsa, str. Stavilarului nr. 6, prin care se cere anularea Hotararii Comisiei Judetene.
???? De mentionat faptul ca, Asociatia Composesorala care depune plangerea nu este Asociatia Composesorala cu sediul in str. Libertatii nr. 150 ci cu sediul in Str. Stavilarului nr. 6, neexistand nici un document legal de unde sa rezulte ca Asociatia Composesorala Borsa si-a schimbat sediul, si nici faptul ca are ales un nou presedinte pe numele Mihali Matei, care semneaza pe toate actele.
Plangerea depusa de catre Asociatia Composesorala Borsa cu sediul in Borsa, str. Stavilarului, nr. 6, nu se judeca la Viseu de Sus, pentru ca se cere de catre Bors Dan, stramutarea procesului la Judecatoria Alesd.
Prin sentinta civila nr. 217 din 05.04.2004, se anuleaza Hotararea 770/A a Comisiei Judetene si se dispune reconstituirea suprafetei de 17.000 de hectare teren cu vegetatie forestiera in favoarea Asociatiei Composesorale Borsa cu sediul in str. Stavilarului Nr. 6.
???? De mentionat, Bors Dan nu are nici o legatura cu Asociatia Composesorala Borsa, de fapt dumnealui a cerut stramutarea unui alt dosar care nu are nici o legatura cu vreun process din Maramures, ci pentru un process din Bucuresti, dar s-au falsificat cererile de stramutare tocmai pentru a duce procesul laa Alesd, unde presedintele Judecatoriei Alesd era fostul iubit al secretarei orasului Borsa, Mihali Maria, implicate in toate aceste demersuri facute de Asociatia Composesorala Borsa. Cum procesul se desfasura in prejma alegerilor locale din 2004, iar contracandidati erau primarul de atunci Grec Gavrila, opozant al retrocedarii si viceprimarul de atunci Stetco Cornel Remus, un sustinator al retrocedarii, procesul a avut mai mult conotatii politice decat cele legale. Stetco Cornel Remus fiind in competietie cu primarul de atunci, i-a ajutat pe Mihali Maria si Mihali Matei sa falsifice cererea 1048 si sa se poata depune in termen cererea de retrocedare in baza legii 1/2000, completandu-se toate actele in 2003.
Au urmat o serie de procese intre Comisia Locala de Fond Fuciar si Asociatia Composesorala Borsa, si tot o serie de procese intre Comisia Judeteana de Fond Funciar si Asociatia Composesorala, procese castigate cand de o parte cand de alta parte. Acest lucru a fost possibil datorita faptului ca, intre timp, Stetco Cornel Remus a ajuns primar si era pus in fata faptului implinit de a pune in posesie Asociatia Composesorala Borsa cu cei 17.000 de hectare in baza unor documente false la care el a fost partas, si acum ii era frica de ce se putea intampla.
In urma unei sesizari facute de catre Mihali Maria, secretara orasului Borsa, in 09.12.2005 catre Prefectura Maramures, cum ca in registrul special de inregistrare a cererilor de retrocedare a terenurilor s-au facut modificari la pozitia cererii 1048/2000, s-a inceput urmarirea penala a lui Mihali Matei, autointitulatul presedinte al Asociatiei Composesorale Borsa si Roman Viorel, angajat al primarie din Borsa, urmarire finalizata cu achitarea celor doi, desi in prima faza au fost condamnati la 6, respeciv 4 luni de inchisoare fiecare, si anularea adaugirii “Si Composesoratul Borsa”.
Prin procesul verbal 11590 din 07.09.2005 s-a procedat la punerea in posesie a Asociatiei Composesorale Borsa cu suprafata de 3.800 de hectare, iar prin procesul verbal 4121 din 07.03.2006 sa procedat la punerea in posesie a Asociatiei Composesorale Borsa cu suprafata de 13.394 hectare. Cele doua procese verbale au fost initial acceptate de presedintele asociatiei, Mihali Matei, dupa care a refuzat preluarea efectiva in teren a proprietatii pe motiv ca doreste ca toti padurarii Ocolului Silvic Borsa sa fie trimis in puscarie pentru ca nu au avut grija de padure, si ca se se faca prima data un control in teren si o verificare amanuntita a furtului de lemn din Borsa, si abia dupa aceia sa preia suprafata pentru a nu ascunde furturile de lemn din padurile Borsei de 1990 si pana in 2006 prin predarea padurii catre Asociatia Composesorala. Cum acest lucru a fost tegiversat de catre autoritatile locale si judetene, nu s-au maid us la indeplinire cele doua procese verbale. Ulterior s-a incercat prin procese judecatoresti, anularea acelor doua procese verbale, dare le au ramas valabile. Desi suprafata era pusa in posesie in favoarea Asociatiei Composesorale Borsa prin cele doua procese verbale, Comisia Locala de aplicare a fondului funciar, Comisia Judeteana de aplicare a legilor fondului funciar, Ocolul Silvic Borsa si Directia Silvica Maramures, au procedat la punerea in posesie a altor personae pe suprafete déjà retrocedate Asociatiei Composesorale, astfel aducand Comisia Locala Borsa in imposibilitatea punerii in executare a sentintei 2017/2004 intrucat Borsa nu mai are suprafete libere de sarcini privind retrocedarea in natura a solicitarilor depuse de alti mostenitori, iar Directia Silvica Maramures, amana punerea la dispozitie Comisiei Locale Borsa a altor suprafete pe alte UAT-uri din judetul Maramures, pentru a scapa de acesta povara ramasa mostenire peste ani de proasta gestionare a aplicarii legilor de retrocedare a ternurilor expropriate inainte de 1989.
Conform actelor detinite in arhivele statului, Composesoratul Nobil Borsa, a fost proprietar pe suprafata totala de 6.056,88 hectare de teren cu vegetatie forestiera, dupa cum rezulta din amenajamentul silvic din 1937 si din registrul agricol din perioada 1948-1951.
In 27.11.2014, A.C.B. solicita catre BEJ Anitei Dorel, executarea sentintei 217/2004. Prin Incheierea din 27.11.2014, BEJ Anitei Dorel admite cererea si incuvinteaza executarea sentintei, cerand Comisiei Locale de apilicare a legilor fondului funciar punerea in aplicare a sentintei.
In sedinta Comisiei Locale din 23.01.2015, se analizeaza solicitarea executorului si se propune confruntarea listei cu cererile si suprafetele ramase de retrocedat cu inventarul terenurilor disponibile rezultat in baza legii 165/2013 si stabilirea suprafetelor libere de sarcini.
In sedinta din 13.03.2015 a Comisiei Locale se prezinta un raport cu suprafetele solicitate si cu cele libere de sarcini, de unde rezulta ca exista 30 de cereri cu o suprafata insumata de peste 18.000 de hectare si ca suprafata libera de sarcini de pe teritoriul UAT Borsa si care se afla la dispozitia Comisiei Locale este de doar 473 de hectare. Astfel Comisia locala este in imposibilitatea ducerii la indeplinire a tuturor cererilor, si solicita Directiei Silvice si Comisiei Judetene suprafete de pe alte UAT-uri, lucru care pana in present nu a fost pus la dispozitie. Din aceste motive, noi, Comisia Locala de aplicare a legilor Fondului Funciar suntem in imposibilitatea de a pune in executare sentinta de 17.000 de hectare in favoarea Asociatiei Composesorale Borsa, iar vina principal o are Directia Silvica Maramures, care amana la nesfarsit rezolvarea acestei situatii pe care a creat-o inca dinb anul 2006.
Prin incheierea civila 1625/2016 Comisia Locala si Comisia Judeteana a fost obligate la plata de penalitati de 1.000 de lei pe zi pana la executarea sentintei si se pune in aplicare retroactive din 14.01.2015 si pana in 26.09.2016 in cuntumul a 622.000 lei si continuand pana la executare. Acest lucru duce Administratia publica locala la incapacitatea desfasurarii activitatii datorita blocarii conturilor institutiei, desi Comisia Locala de aplicare a legilor fondului funciar nu are venituri si nici conturi deschise la banci sau trezorerie, neavand legatura Administratia Orasului. Nu este correct ca din impozitele platite de locuitorii orasului, sa se plateasca penalitati rezultate in urma proastei administrari ale legilor fondului funciar si a unor sentinte judecatoresti abusive si date pe criteria de prietenie in baza unor documete false. Cei care au gresit trebuie sa raspunda, si nu populatia unor localitati. Membrii Comisiei locale de aplicare a fondului funciar sunt numiti de prefect si nu sunt alesi de comunitate, astfel ca nu pot raspunde in fata comunitatii, iar bunurile comunitatii trebuie sa deserveasca la dezvoltarea localitatii si nu la imbogatirea unor grupuri de interese.